跳转到内容

醒来吧，罗马尼亚人：修订间差异

本页使用了标题或全文手工转换
维基百科，自由的百科全书
以互动方式浏览历史
←上一版本
删除的内容 添加的内容
可视化wikitext
无编辑摘要
// Edit via Wikiplus
标签：Wikiplus
 
（未显示23个用户的38个中间版本）
第1行： 第1行：
{{NoteTA
|1=zh-hans:齐奥塞斯库; zh-hant:西奧塞古; zh-hk:壽西斯古; zh-tw:希奧塞古;
}}
{{Infobox Anthem
{{Infobox Anthem
|title = Deșteaptă-te, române!
|title = Deșteaptă-te, române!
第11行： 第14行：
|caption = 歌词及曲谱
|caption = 歌词及曲谱
|country = {{ROU}}国歌<br>{{MDA}}前
|country = {{ROU}}国歌<br>{{MDA}}前
|author = [[Andrei Mureșanu]]
|author = Andrei Mureșanu
|lyrics_date = 1848
|lyrics_date = 1848
|composer = [[Gheorghe Ucenescu]]
|composer = Gheorghe Ucenescu
|music_date = 1848
|music_date = 1848
|adopted = 1990 - {{ROU}}<br>1991 - {{MDA}}
|adopted = 1990 - {{ROU}}<br>1991 - {{MDA}}
|until = 1994 - {{MDA}}
|until = 1994 - {{MDA}}
|sound = Desteapta-te, romane!.ogg
|sound = Desteapta-te, romane!.ogg
|sound_title = ''Deșteaptă-te, române! (Instrumental)
|sound_title = ''Deșteaptă-te, române! (Instrumental)''
}}
}}
{{Anthem History
{{Anthem History
第24行： 第27行：
| Flag = Flag_of_Romania.svg
| Flag = Flag_of_Romania.svg
| Year1 = 1862 - 1884
| Year1 = 1862 - 1884
| Name1 = 君王万岁
| Name1 = [[君王万岁|胜利进行曲]]
| Year2 = 1948 - 1953
| Year2 = 1884 - 1948
| Name2 = [[打破的锁链]]
| Name2 = [[君王万岁]]
| Year3 = 1953 - 1977
| Year3 = 1948 - 1953
| Name3 = [[我们赞美你，罗马尼亚]]
| Name3 = [[打破的锁链]]
| Year4 = 1977 - 1990
| Year4 = 1953 - 1977
| Name4 = [[三色旗 (罗马尼亚)|三色旗]]
| Name4 = [[我们赞美你，罗马尼亚]]
| Year5 = 1990 -
| Year5 = 1977 - 1990
| Name5 = [[醒来吧，罗马尼亚人]]
| Name5 = [[三色旗 (罗马尼亚)|三色旗]]
| Year6 = 1990 -
| Name6 = 醒来吧，罗马尼亚人
}}
}}
{{Anthem History
{{Anthem History
第38行： 第43行：
| Flag = Flag of Moldova.svg
| Flag = Flag of Moldova.svg
| Year1 = 1917 - 1918
| Year1 = 1917 - 1918
| Name1 = [[醒来吧，罗马尼亚人]]
| Name1 = 醒来吧，罗马尼亚人
| Year2 = 1945 - 1991
| Year2 = 1945 - 1991<br><br><small>&nbsp;1945 - 1980</small><br><small>&nbsp;1980 - 1991</small>
| Name2 = [[摩尔达维亚苏维埃社会主义共和国国歌]]
| Name2 = [[摩尔达维亚苏维埃社会主义共和国国歌]]<br><small>&nbsp;原歌词</small><br><small>&nbsp;修订歌词</small>
| Year3 = 1991 - 1994
| Year3 = 1991 - 1994
| Name3 = [[醒来吧，罗马尼亚人]]
| Name3 = 醒来吧，罗马尼亚人
| Year4 = 1994 -
| Year4 = 1994 -
| Name4 = [[我们的语言]]
| Name4 = [[我们的语言]]
}}
}}
《'''醒来吧，罗马尼亚人'''》（'''Deşteaptă-te, române'''），是[[罗马尼亚]]的国歌。


《'''醒来吧，罗马尼亚人'''》（{{lang-ro|Deșteaptă-te, române}}）是[[罗马尼亚]]的国歌，启用于1990年，作词者為Andrei Mureșanu（1816年-1863年），作曲者Anton Pann（1796年-1854年）。这首歌在1917年到1918年和1991年到1994年之间两度成为[[摩尔多瓦]]的国歌，1994年摩尔多瓦将国歌换为《[[我们的语言]]》<ref>https://web.archive.org/web/20120722161704/http://www.muzeulmuresenilor.ro/istorie.htm</ref>。
这首歌于[[1848年革命]]期间所作，原名《回声》（''Un răsunet''），作词者為[[Andrei Mureşanu]]（1816年-1863年），作曲者[[Anton Pann]]（1796年-1854年）。这首歌在当年7月29日在[[Râmnicu Vâlcea]]城首次歌唱，并立刻被接受为革命的颂歌，名字也被改为现名。


从那时起, 这首代表自由和爱国的歌曲在罗马尼亚的所有主要的冲突中被演唱，包括1989年导致[[齐奥塞斯库]]倒台的革命。这次革命之后，这首歌成为了罗马尼亚国歌，代替了共产党时代的《三色旗》（''Trei culori''）。
这首歌作于[[1848年革命]]期间，原名《回声》（Un răsunet）。这首歌在当年7月29日在Râmnicu Vâlcea首次歌唱，随后被当作革命颂歌，并更名《醒来吧，罗马尼亚人》。从那时起，这首代表自由和爱国的歌曲在罗马尼亚的所有主要的冲突中被演唱，包括1989年导致[[羅馬尼亞共產黨]]領袖[[壽西斯古]]倒台的[[羅馬尼亞革命]]。这首歌在1989年革命后成为了罗马尼亚国歌，代替了共产党时代的《[[三色旗 (罗马尼亚)|三色旗]]》<ref>Vasile Oltean - Imnul Național ''Deșteaptă-te, române!'', Ed. Salco, Brașov, 2005, ISBN 973-87502-1-0</ref>。


7月29日是罗马尼亚的「国歌日」（Ziua Imnului naţional）。
每年7月29日是罗马尼亚的「国歌日」（{{lang|ro|Ziua Imnului național}}）。

这首歌在1991年到1994年之间也是[[摩尔多瓦]]的国歌。摩尔多瓦后来将国歌换为了现在的《[[我们的语言]]》（''Limba noastră''）。


== 歌词 ==
== 歌词 ==
原诗有11段，在正式场合作为国歌演唱第一、二、四、十一段。
{|style="text-align:center;" class="wikitable"
|-
|bgcolor="#002B7F"|<div style="display:inline;color:white">'''罗马尼亚语'''</div>
|bgcolor="#FCD116"|<div style="display:inline;color:black">'''[[羅馬尼亞語西里爾字母#未規範的過渡字母表|羅馬尼亞語西里爾字母（1848年）]]'''</div>
|bgcolor="#CE1126"|<div style="display:inline;color:white">'''罗马尼亚語國際音標'''</div>
|-
|<poem>'''Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
'''În care te-adânciră barbarii de tirani!
'''Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
'''La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani


'''Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume'''
这首歌的完全版本有11段，在正式场合作为国歌演唱的4段用黑体标出。
'''Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,'''
{| border ="0"
'''Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume'''
! 罗马尼亚语歌詞
'''Triumfător în lupte, un nume de Traian!'''
! 中文譯詞
     
|-----
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
|
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
:'''Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, '''
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
:'''În care te-adânciră barbarii de tirani '''
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
:'''Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, '''
     
:'''La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. '''
'''Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,'''
'''Româna națiune, ai voștri strănepoți,'''
:'''Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume '''
'''Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,'''
:'''Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, '''
'''„Viața-n libertate ori moarte!“ strigă toți.'''
:'''Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume '''
     
:'''Triumfător în lupte, un nume de Traian. '''
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
:Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
:Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
:Un glas el mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
     
:Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
:'''Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, '''
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
:'''Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, '''
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
:'''Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, '''
     
:'''"Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi. '''
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
:Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
:Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
:Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
     
:Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
:O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
:Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
:Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
     
:În astfel de pericul s-ar face vânzători.
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
:De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
:Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
:Când patria sau mama, cu inima duioasă,
     
:Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
:N-ajunge iataganul barbarei semilune,
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
:A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
:Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
     
:Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.
'''Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,'''
'''Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.'''
:N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
'''Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,'''
:Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
'''Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ!'''<ref>https://www.presidency.ro/ro/presedinte/romania/imnul-romaniei {{Wayback|url=https://www.presidency.ro/ro/presedinte/romania/imnul-romaniei |date=20210408114826 }} ''Imnul României''. Președintele României. Presidency.ro.</ref><ref>https://www.libertatea.ro/lifestyle/imnul-romaniei-desteapta-te-romane-2809723/amp#versuri {{Wayback|url=https://www.libertatea.ro/lifestyle/imnul-romaniei-desteapta-te-romane-2809723/amp#versuri |date=20210408114832 }} ''Imnul României “Deșteaptă-te, române” – Versuri și istoric''. Libertatea. Diaconu, Camelia. 2019-11-25.</ref><ref>https://www.frvolei.ro/DOWNLOAD/cluburi/imn.html {{Wayback|url=https://www.frvolei.ro/DOWNLOAD/cluburi/imn.html |date=20210408114919 }} ''Imnul National al Romaniei''. FRVolei.</ref></poem>
:Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
|<poem>'''Deщеаптъ-те, роmъnе, dіn соmnȢл чел dе móрте'''
:Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
'''Ꙟn каре тĕ аdъnчіръ барбарii dе тіраnĭ!'''
'''АкȢm орĭ nічĭ оdатъ кроĭеще'цĭ алтъ сóрте'''
:Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
'''Ла кареа съ се 'nкіnе ші крȢzіĭ тъĭ dȢшmаnĭ!'''
:Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
:Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
:Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
:'''Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină, '''
:'''Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. '''
:'''Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, '''
:'''Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.'''
|
:醒来吧，罗马尼亚人，从死一样的沉睡中
:从野蛮暴君的压迫中
:就在现在建立新的命运
:在这命运面前即使是最残酷的敌人也会屈服.


'''АкȢm, орĭ nічĭ оdатъ съ dъm dовеzĭ ла лȢmе,'''
:就在现在让我们给世界证明
'''Къ 'nасте mъnĭ mаĭ кȢрџе Ȣn съnџе dе роmаn,'''
:我们的手中仍然流着[[罗马帝国|罗马]]人的血，
'''Шĭ къ'n а nóстре пептȢрĭ пъстръm кȢ фалъ Ȣn nȢmе'''
:我们的心中仍然为一个人骄傲
'''ТрĭȢmфътор dе пополĭ, Ȣn nȢmе dе Траĭаn'''.
:为英勇得胜的[[图拉真|特拉扬]]骄傲。


Ꙟnалцъ'цĭ лата фрȢnте, ші каȢтъ 'n џіȢр dе тіnе
:抬起你的寬闊的額頭，看看周圍
КȢm стаȢ ка браzĭ ꙟн mȢnте воĭnічĭ сȢте dе mіĭ!
:數百名強壯的男人像在山上的杉樹
Ꙋn глас еĭ mаĭ ащеатъ ші сар ка лȢпĭ ꙟн стіnе
:只是在等待一個聲音，像狼一樣撲向羊，
Бътръnĭ, бърбацĭ, жȢnĭ, тіnерĭ dіn mȢnцĭ ші dіn къmпіĭ!
:老人，男人，青年，男孩，從山，從平原。


'''Прівіцĭ mъреце Ȣmбре, МіхаĭȢ, Щефаn, Корвіnе'''
:看吧，那些伟人的幽灵们，米哈伊，史帝凡，科尔文内
'''Ла nаціа роmъnъ, л'аĭ востріĭ стръnепоцĭ!'''
:罗马尼亚民族，你们的子孙，
'''КȢ брацеле арmате, кȢ фокȢл вострȢ'n віnе,'''
:手中拿着武器，血管中燃着你们的火焰
'''Віĭацъ 'n лібертате, орĭ móрте стрігъ тоцĭ!'''
:「不自由毋宁死！」，所有人喊道。


Пре воĭ въ nimiчіръ а пісмеĭ ръȢтате
:你被罪惡打敗了
Ші óрба nеȢnіре ла Мілкоб ші Карпацĭ!
:盲目的不統一在米尔科夫河和[[喀爾巴阡山脈]]
Daр nоĭ пътрȢnшĭ ла сȢфлет de сфъnта лібертате,
:但是，我們的靈魂被神聖的自由刺穿，
ЖȢръm, къ воm da mъna, съ фіm пȢрȢреа фрацĭ!
:發誓的兄弟會加入。
 
:一個守寡的母親的
:從今天她的兒子伸出援助之手，
:眼淚在她的眼睛詛咒何人，
:在這麼大的危險，他將成為叛徒。
 
:雷聲大，他們就滅亡
:任何人都逃離光榮的地方
:當我們的土地或我們的祖國，帶著悲傷的心情，
:會要求我們穿越劍和熊熊的爐火。
 
:我們不是野蠻
:誰造成的致命傷，我們今天仍然感覺;
:現在的鞭子入侵在我們祖先的家園，
:但主是我們的見證，我們將不接受它活著。
 
:我們不是專制，
:幾個世紀以來，我們已被困於像牛一樣的枷鎖。
:現在殘酷的嘗試，在他們的盲目自大，
:要拿走我們的語言，但只有死了，我們才會投降。
 
:羅馬尼亞人，機不可失，時不再來！
:思想團結起來，感覺團結的起來
:宣告世界[[多瑙河]]被盜
:是通過陰謀和強迫及狡猾的陰謀。


О mаmъ веdȢвітъ dела МіхаĭȢ чел mаре
Претіndе dела фіі'шĭ аzĭ mъnъ d'ажȢтор;
Ші бластъmъ кȢ лакръmĭ ꙟн окĭ, пе орĭ шікаре,
Ꙟn астфелĭȢ dе перікȢл се фаче въnzътор.


De фȢлџере съ пеаръ, de тръсnет ші пȢчóсъ,
:教士们，举起十字架！我们的军队是[[基督教]]的，
Орĭ каре с'ар ретраџе din глоріосȢл лок,
:我们的格言是自由，目标是神圣的：
Къnd патріа саȢ mama кȢ іnima dȢióсъ,
:在战斗中光荣地死去要好于
Ва чере ка съ тречеm прin сабіе ші фок.
:再一次在我们古老的土地上成为奴隶。

N'aжȢnсе iaтагаnȢл барбареĭ сеmiлȢnе,
А кърȢĭ плъџĭ фатале ші аzĭ ле maĭ сіmціm;
АкȢm се вѫръ кnȢта ꙟн ветреле стръбȢnе,
Daр maртор nе é DomnȢл къ віĭ nȢ о прііmim.

N'aжȢnсе dеспотісmȢл кȢ 'nтеага лȢĭ орбіе,
А кърȢĭ жȢг din веакȢрĭ ка вітеле'л пȢртъm;
АкȢm се 'nчеаркъ крȢzіĭ ꙟн óрба лор трȢфіе,
Съ ne ръпіаскъ ліmба: dар mорцĭ nȢmaĭ о dъm!

Роmъnĭ dіn патрȢ ȢnгĭȢрĭ, акȢm, орĭ nічĭ оdатъ
Ꙋnіцĭ'въ ꙟн кȢџет, Ȣnіцĭ'въ 'n сіmцірĭ!
Стрігацĭ ꙟн лȢmеа ларгъ къ DȢnъреа'ĭ фȢратъ
Пріn іnтрігъ ші сілъ, віклеnе Ȣnелтірĭ!

'''Преоцĭ, кȢ крȢчеа'n фрȢnте, къчĭ óстеа é крещіnъ,'''
'''Deвіzа'ĭ лібертате, ші скопȢл еĭ преа сфъnт!'''
'''МȢріm mаĭ біnе 'n лȢптъ, кȢ глоріе deпліnъ,'''
'''Deкът съ фіm склаві ĭаръшĭ ꙟн векĭȢл nост пъmъnт!'''<ref>http://dragusanul.ro/category/arhivele-bucovinene-ale-sufletului/page/34/ {{Wayback|url=http://dragusanul.ro/category/arhivele-bucovinene-ale-sufletului/page/34/ |date=20210408131300 }} ''ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI''. Dragusanul.ro - Part 34. dragusanul.ro.</ref><ref>Mureșanu Andrei, 21 June 1848. ''РъсȢnет''. Фоаіе пеnтрȢ minтe, inimъ ші лiтератȢръ (Foaiе pentru minte, inimă și literatură). Brașov, România. Volume 25, page 200.</ref></poem>
|<poem>'''[deʃˈte̯aptəte roˈmɨne din ˈsomnul t͡ʃel de ˈmo̯arte]'''
'''[ɨŋ ˈkare te̯adɨnˈt͡ʃirə barˈbarij de tiˈranʲ]'''
'''[aˈkum orʲ nit͡ʃoˈdatə kroˈjeʃtet͡sʲ ˈaltə ˈso̯arte]'''
'''[la ˈkare sə seŋˈkine ʃi ˈkruzij təj duʃˈmanʲ]'''

'''[aˈkum orʲ nit͡ʃoˈdatə sə dəm doˈvezʲ la ˈlume]'''
'''[kən ˈaste mɨnʲ maj ˈkurd͡ʒe un ˈsɨnd͡ʒe de roˈman]'''
'''[ʃi kən a ˈno̯astre ˈpjepturʲ pəsˈtrəm ku ˈfaləwn ˈnume]'''
'''[tri.umfəˈtor ɨn ˈlupte un ˈnume de traˈjan]'''

[ɨˈnalt͡sət͡sʲ ˈlata ˈfrunte ʃi ˈkawtən d͡ʒur de ˈtine]
[kum staw ka brazʲ ɨn ˈmunte vojˈnit͡ʃʲ ˈsute de mij]
[uŋ ɡlas jej maj aʃˈte̯aptə ʃi sar ka lupʲ ɨn ˈstɨne]
[bəˈtrɨnʲ bərˈbat͡sʲ ʒunʲ ˈtinerʲ din munt͡sʲ ʃi diŋ kɨmˈpij]

'''[priˈvit͡sʲ məˈret͡se ˈumbre miˈhaj ʃteˈfan korˈvine]'''
'''[roˈmɨna nat͡siˈune aj ˈvoʃtri strəneˈpot͡sʲ]'''
'''[ku ˈbrat͡sele arˈmate ku ˈfokul ˈvostrun ˈvine]'''
'''[viˈat͡san liberˈtate orʲ ˈmo̯arte ˈstriɡə tot͡sʲ]'''

[pre voj və nimiˈt͡ʃirə a ˈpizmej rə.uˈtate]
[ʃi ˈo̯arba ne.uˈnire la ˈmilkov ʃi karˈpat͡sʲ]
[dar noj pəˈtrunʃʲ la ˈsuflet de ˈsfɨnta liberˈtate]
[ʒuˈrəm kə vom da ˈmɨna sə fim ˈpurure̯a frat͡sʲ]

[o ˈmamə vəduˈvitə de la miˈhaj t͡ʃel ˈmare]
[preˈtinde de la ˈfijʃʲ azʲ ˈmɨnə daʒuˈtorʲ]
[ʃi ˈblastəmə ku ˈlakrəmʲ ɨn okʲ pe oriʃiˈkare]
[ɨn ˈastfel de peˈrikul sar ˈfat͡ʃe vɨnzəˈtorʲ]

[de ˈfuld͡ʒere sə ˈpjarə de ˈtrəsnet ʃi puˈt͡ʃo̯asə]
[orʲˈkare sar reˈtrad͡ʒe diŋ ɡloriˈosul lok]
[kɨnd ˈpatri.a saw ˈmama ku ˈinima duˈjo̯asə]
[va ˈt͡ʃere ka sə ˈtret͡ʃem prin ˈsabi.e ʃi fok]

[ˈnaʒund͡ʒe jataˈɡanul barˈbarej semiˈlune]
[a ˈkəruj pləd͡ʒʲ faˈtale ʃi azʲ le maj simˈt͡sim]
[aˈkum se ˈvɨrə ˈknuta ɨn ˈvetrele strəˈbune]
[dar ˈmartor ne je ˈdomnul kə vij nu o priˈmim]

[ˈnaʒund͡ʒe despoˈtismul kunˈtre̯aɡa luj orˈbi.e]
[al ˈkəruj ʒuɡ de ˈsekulʲ ka ˈvitelel purˈtəm]
[aˈkum senˈt͡ʃe̯arkə ˈkruzij ku ˈo̯arba lor truˈfi.e]
[sə ne rəˈpe̯askə ˈlimba dar mort͡sʲ ˈnumaj o dəm]

[roˈmɨnʲ din ˈpatru ˈuŋɡjurʲ aˈkum orʲ nit͡ʃoˈdatə]
[uˈnit͡sivə ɨŋ ˈkud͡ʒet uˈnit͡sivən simˈt͡sirʲ]
[striˈɡat͡sʲ ɨn ˈlume̯a ˈlarɡə kə ˈdunəre̯aj fuˈratə]
[prin ˈintriɡə ʃi ˈsilə viˈklene unelˈtirʲ]

'''[ˈpre.ot͡sʲ ku ˈkrut͡ʃe̯an ˈfrunte kət͡ʃʲ ˈo̯aste̯a e kreʃˈtinə]'''
'''[deˈvizaj liberˈtate ʃi ˈskopul ej pre̯aˈsfɨnt]'''
'''[muˈrim maj ˈbinen ˈluptə ku ˈɡlori.e deˈplinə]'''
'''[deˈkɨt sə fim sklavʲ ˈjaraʃʲ ɨn ˈvekjul nost pəˈmɨnt]'''</poem>
|}
|}


=== 译文 ===
{{歐洲題目|國歌}}
<poem>'''醒来吧，罗马尼亚人，从死一样的沉睡中'''
'''从野蛮暴君的压迫中'''
'''就在现在建立新的命运'''
'''在这命运面前即使是最残酷的敌人也会屈服'''

'''就在现在让我们给世界证明'''
'''我们仍然流着[[罗马帝国|罗马]]人的血，'''
'''我们心中仍然为一个人骄傲'''
'''为英勇得胜的[[图拉真|特拉扬]]骄傲。'''

抬起你宽广的额头，环顾四周，
成百上千的壮士如同山上的冷杉站立；
等待一个声音，像扑向羊群的狼一样，
来自山区和平原的老年、壮年、青年、少年。

'''看吧，那些伟人的幽灵们，[[勇敢的米哈伊|米哈伊]]，[[史帝凡]]，[[匈雅提·亚诺什|科尔文内]]，'''
'''罗马尼亚民族，你们的子孙，'''
'''手中拿着武器，血管中燃着你们的火焰'''
'''“不自由毋宁死！”，所有人喊道。'''

在{{link-en|米尔科夫河|Milcov River (Siret)}}和[[喀尔巴阡山脉|喀尔巴阡山]]边，
你因罪恶的嫉妒和蒙蔽下的不团结而被打败。
但我们的灵魂被神圣的自由打动，
宣誓将永远如同兄弟般团结。

米哈伊大帝时代的一位寡母，
要她的孩子们今日上前相助，
她眼里的泪水谴责任何，
在这样的危机下成为叛徒的人。

那些逃离这荣耀之地的人，
应在闪电和硫磺下消逝。
祖国或是母亲深情召唤，
要我们穿越刀光和烈火。

我们受够了[[奥斯曼帝国|野蛮新月]]的{{link-en|弯刀 (土耳其)|Yatagan|弯刀}}，
至今我们尚能感觉到其带来的致命伤痕，
[[俄罗斯帝国|鞭子]]侵入了我们祖先的家园，
但主作见证，我们不会活着接受它。

我们受够了专制的遮蔽，
几个世纪以来戴着牲畜般的重轭；
现在自大的残暴者想要
夺去我们的语言，但我们将至死不屈。

各地的罗马尼亚人，机不可失，时不再来
统一思想，统一感受
向世界宣告多瑙河的盗取
是通过卑鄙的阴谋和武力

'''教士们，举起十字架！我们的军队是[[罗马尼亞正教會|基督教]]的，'''
'''我们的格言是自由，目标是神圣的，'''
'''在战斗中光荣地死去要好于，'''
'''再一次在我们古老的土地上成为奴隶。'''</poem>

== 参考文献 ==
{{reflist}}

{{-}}
{{欧洲各国家和地区国歌}}

[[Category:欧洲国家国歌|R]]


[[Category:国歌|R]]
[[Category:罗马尼亚国家象征]]
[[Category:羅馬尼亞歌曲]]
[[Category:羅馬尼亞歌曲]]
[[Category:摩尔多瓦国歌]]
[[Category:摩尔多瓦国歌]]

2024年11月25日 (一) 15:58的最新版本

《醒来吧，罗马尼亚人》
Deșteaptă-te, române!
歌词及曲谱
 羅馬尼亞国歌
 摩尔多瓦前国歌
別稱Un răsunet
《回声》
作詞Andrei Mureșanu，1848
作曲Gheorghe Ucenescu，1848
採用1990 -  羅馬尼亞
1991 -  摩尔多瓦
廢止1994 -  摩尔多瓦
音频样本
Deșteaptă-te, române! (Instrumental)
罗马尼亚国歌历史
1862 - 1884胜利进行曲
1884 - 1948君王万岁
1948 - 1953打破的锁链
1953 - 1977我们赞美你，罗马尼亚
1977 - 1990三色旗
1990 -醒来吧，罗马尼亚人
摩尔多瓦国歌历史
1917 - 1918醒来吧，罗马尼亚人
1945 - 1991

 1945 - 1980
 1980 - 1991		摩尔达维亚苏维埃社会主义共和国国歌
 原歌词
 修订歌词
1991 - 1994醒来吧，罗马尼亚人
1994 -我们的语言

《醒来吧，罗马尼亚人》（羅馬尼亞語：Deșteaptă-te, române）是罗马尼亚的国歌，启用于1990年，作词者為Andrei Mureșanu（1816年-1863年），作曲者Anton Pann（1796年-1854年）。这首歌在1917年到1918年和1991年到1994年之间两度成为摩尔多瓦的国歌，1994年摩尔多瓦将国歌换为《我们的语言》[1]。

这首歌作于1848年革命期间，原名《回声》（Un răsunet）。这首歌在当年7月29日在Râmnicu Vâlcea首次歌唱，随后被当作革命颂歌，并更名《醒来吧，罗马尼亚人》。从那时起，这首代表自由和爱国的歌曲在罗马尼亚的所有主要的冲突中被演唱，包括1989年导致羅馬尼亞共產黨領袖壽西斯古倒台的羅馬尼亞革命。这首歌在1989年革命后成为了罗马尼亚国歌，代替了共产党时代的《三色旗》[2]。

每年7月29日是罗马尼亚的「国歌日」（Ziua Imnului național）。

歌词

[编辑]

原诗有11段，在正式场合作为国歌演唱第一、二、四、十一段。

罗马尼亚语
罗马尼亚語國際音標

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
 În care te-adânciră barbarii de tirani!
 Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
 La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
     
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
     
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!“ strigă toți.
     
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
     
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
     
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
     
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
     
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
     
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
     
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ![3][4][5]

Deщеаптъ-те, роmъnе, dіn соmnȢл чел dе móрте
Ꙟn каре тĕ аdъnчіръ барбарii dе тіраnĭ!
АкȢm орĭ nічĭ оdатъ кроĭеще'цĭ алтъ сóрте
Ла кареа съ се 'nкіnе ші крȢzіĭ тъĭ dȢшmаnĭ!

АкȢm, орĭ nічĭ оdатъ съ dъm dовеzĭ ла лȢmе,
Къ 'nасте mъnĭ mаĭ кȢрџе Ȣn съnџе dе роmаn,
Шĭ къ'n а nóстре пептȢрĭ пъстръm кȢ фалъ Ȣn nȢmе
ТрĭȢmфътор dе пополĭ, Ȣn nȢmе dе Траĭаn.

Ꙟnалцъ'цĭ лата фрȢnте, ші каȢтъ 'n џіȢр dе тіnе
КȢm стаȢ ка браzĭ ꙟн mȢnте воĭnічĭ сȢте dе mіĭ!
Ꙋn глас еĭ mаĭ ащеатъ ші сар ка лȢпĭ ꙟн стіnе
Бътръnĭ, бърбацĭ, жȢnĭ, тіnерĭ dіn mȢnцĭ ші dіn къmпіĭ!

Прівіцĭ mъреце Ȣmбре, МіхаĭȢ, Щефаn, Корвіnе
Ла nаціа роmъnъ, л'аĭ востріĭ стръnепоцĭ!
КȢ брацеле арmате, кȢ фокȢл вострȢ'n віnе,
Віĭацъ 'n лібертате, орĭ móрте стрігъ тоцĭ!

Пре воĭ въ nimiчіръ а пісмеĭ ръȢтате
Ші óрба nеȢnіре ла Мілкоб ші Карпацĭ!
Daр nоĭ пътрȢnшĭ ла сȢфлет de сфъnта лібертате,
ЖȢръm, къ воm da mъna, съ фіm пȢрȢреа фрацĭ!

О mаmъ веdȢвітъ dела МіхаĭȢ чел mаре
Претіndе dела фіі'шĭ аzĭ mъnъ d'ажȢтор;
Ші бластъmъ кȢ лакръmĭ ꙟн окĭ, пе орĭ шікаре,
Ꙟn астфелĭȢ dе перікȢл се фаче въnzътор.

De фȢлџере съ пеаръ, de тръсnет ші пȢчóсъ,
Орĭ каре с'ар ретраџе din глоріосȢл лок,
Къnd патріа саȢ mama кȢ іnima dȢióсъ,
Ва чере ка съ тречеm прin сабіе ші фок.

N'aжȢnсе iaтагаnȢл барбареĭ сеmiлȢnе,
А кърȢĭ плъџĭ фатале ші аzĭ ле maĭ сіmціm;
АкȢm се вѫръ кnȢта ꙟн ветреле стръбȢnе,
Daр maртор nе é DomnȢл къ віĭ nȢ о прііmim.

N'aжȢnсе dеспотісmȢл кȢ 'nтеага лȢĭ орбіе,
А кърȢĭ жȢг din веакȢрĭ ка вітеле'л пȢртъm;
АкȢm се 'nчеаркъ крȢzіĭ ꙟн óрба лор трȢфіе,
Съ ne ръпіаскъ ліmба: dар mорцĭ nȢmaĭ о dъm!

Роmъnĭ dіn патрȢ ȢnгĭȢрĭ, акȢm, орĭ nічĭ оdатъ
Ꙋnіцĭ'въ ꙟн кȢџет, Ȣnіцĭ'въ 'n сіmцірĭ!
Стрігацĭ ꙟн лȢmеа ларгъ къ DȢnъреа'ĭ фȢратъ
Пріn іnтрігъ ші сілъ, віклеnе Ȣnелтірĭ!

Преоцĭ, кȢ крȢчеа'n фрȢnте, къчĭ óстеа é крещіnъ,
Deвіzа'ĭ лібертате, ші скопȢл еĭ преа сфъnт!
МȢріm mаĭ біnе 'n лȢптъ, кȢ глоріе deпліnъ,
Deкът съ фіm склаві ĭаръшĭ ꙟн векĭȢл nост пъmъnт![6][7]

[deʃˈte̯aptəte roˈmɨne din ˈsomnul t͡ʃel de ˈmo̯arte]
[ɨŋ ˈkare te̯adɨnˈt͡ʃirə barˈbarij de tiˈranʲ]
[aˈkum orʲ nit͡ʃoˈdatə kroˈjeʃtet͡sʲ ˈaltə ˈso̯arte]
[la ˈkare sə seŋˈkine ʃi ˈkruzij təj duʃˈmanʲ]

[aˈkum orʲ nit͡ʃoˈdatə sə dəm doˈvezʲ la ˈlume]
[kən ˈaste mɨnʲ maj ˈkurd͡ʒe un ˈsɨnd͡ʒe de roˈman]
[ʃi kən a ˈno̯astre ˈpjepturʲ pəsˈtrəm ku ˈfaləwn ˈnume]
[tri.umfəˈtor ɨn ˈlupte un ˈnume de traˈjan]

[ɨˈnalt͡sət͡sʲ ˈlata ˈfrunte ʃi ˈkawtən d͡ʒur de ˈtine]
[kum staw ka brazʲ ɨn ˈmunte vojˈnit͡ʃʲ ˈsute de mij]
[uŋ ɡlas jej maj aʃˈte̯aptə ʃi sar ka lupʲ ɨn ˈstɨne]
[bəˈtrɨnʲ bərˈbat͡sʲ ʒunʲ ˈtinerʲ din munt͡sʲ ʃi diŋ kɨmˈpij]

[priˈvit͡sʲ məˈret͡se ˈumbre miˈhaj ʃteˈfan korˈvine]
[roˈmɨna nat͡siˈune aj ˈvoʃtri strəneˈpot͡sʲ]
[ku ˈbrat͡sele arˈmate ku ˈfokul ˈvostrun ˈvine]
[viˈat͡san liberˈtate orʲ ˈmo̯arte ˈstriɡə tot͡sʲ]

[pre voj və nimiˈt͡ʃirə a ˈpizmej rə.uˈtate]
[ʃi ˈo̯arba ne.uˈnire la ˈmilkov ʃi karˈpat͡sʲ]
[dar noj pəˈtrunʃʲ la ˈsuflet de ˈsfɨnta liberˈtate]
[ʒuˈrəm kə vom da ˈmɨna sə fim ˈpurure̯a frat͡sʲ]

[o ˈmamə vəduˈvitə de la miˈhaj t͡ʃel ˈmare]
[preˈtinde de la ˈfijʃʲ azʲ ˈmɨnə daʒuˈtorʲ]
[ʃi ˈblastəmə ku ˈlakrəmʲ ɨn okʲ pe oriʃiˈkare]
[ɨn ˈastfel de peˈrikul sar ˈfat͡ʃe vɨnzəˈtorʲ]

[de ˈfuld͡ʒere sə ˈpjarə de ˈtrəsnet ʃi puˈt͡ʃo̯asə]
[orʲˈkare sar reˈtrad͡ʒe diŋ ɡloriˈosul lok]
[kɨnd ˈpatri.a saw ˈmama ku ˈinima duˈjo̯asə]
[va ˈt͡ʃere ka sə ˈtret͡ʃem prin ˈsabi.e ʃi fok]

[ˈnaʒund͡ʒe jataˈɡanul barˈbarej semiˈlune]
[a ˈkəruj pləd͡ʒʲ faˈtale ʃi azʲ le maj simˈt͡sim]
[aˈkum se ˈvɨrə ˈknuta ɨn ˈvetrele strəˈbune]
[dar ˈmartor ne je ˈdomnul kə vij nu o priˈmim]

[ˈnaʒund͡ʒe despoˈtismul kunˈtre̯aɡa luj orˈbi.e]
[al ˈkəruj ʒuɡ de ˈsekulʲ ka ˈvitelel purˈtəm]
[aˈkum senˈt͡ʃe̯arkə ˈkruzij ku ˈo̯arba lor truˈfi.e]
[sə ne rəˈpe̯askə ˈlimba dar mort͡sʲ ˈnumaj o dəm]

[roˈmɨnʲ din ˈpatru ˈuŋɡjurʲ aˈkum orʲ nit͡ʃoˈdatə]
[uˈnit͡sivə ɨŋ ˈkud͡ʒet uˈnit͡sivən simˈt͡sirʲ]
[striˈɡat͡sʲ ɨn ˈlume̯a ˈlarɡə kə ˈdunəre̯aj fuˈratə]
[prin ˈintriɡə ʃi ˈsilə viˈklene unelˈtirʲ]

[ˈpre.ot͡sʲ ku ˈkrut͡ʃe̯an ˈfrunte kət͡ʃʲ ˈo̯aste̯a e kreʃˈtinə]
[deˈvizaj liberˈtate ʃi ˈskopul ej pre̯aˈsfɨnt]
[muˈrim maj ˈbinen ˈluptə ku ˈɡlori.e deˈplinə]
[deˈkɨt sə fim sklavʲ ˈjaraʃʲ ɨn ˈvekjul nost pəˈmɨnt]

译文

[编辑]

醒来吧，罗马尼亚人，从死一样的沉睡中
从野蛮暴君的压迫中
就在现在建立新的命运
在这命运面前即使是最残酷的敌人也会屈服

就在现在让我们给世界证明
我们仍然流着罗马人的血，
我们心中仍然为一个人骄傲
为英勇得胜的特拉扬骄傲。

抬起你宽广的额头，环顾四周，
成百上千的壮士如同山上的冷杉站立；
等待一个声音，像扑向羊群的狼一样，
来自山区和平原的老年、壮年、青年、少年。

看吧，那些伟人的幽灵们，米哈伊，史帝凡，科尔文内，
罗马尼亚民族，你们的子孙，
手中拿着武器，血管中燃着你们的火焰
“不自由毋宁死！”，所有人喊道。

在米尔科夫河（英语：Milcov River (Siret)）和喀尔巴阡山边，
你因罪恶的嫉妒和蒙蔽下的不团结而被打败。
但我们的灵魂被神圣的自由打动，
宣誓将永远如同兄弟般团结。

米哈伊大帝时代的一位寡母，
要她的孩子们今日上前相助，
她眼里的泪水谴责任何，
在这样的危机下成为叛徒的人。

那些逃离这荣耀之地的人，
应在闪电和硫磺下消逝。
祖国或是母亲深情召唤，
要我们穿越刀光和烈火。

我们受够了野蛮新月的弯刀（英语：Yatagan），
至今我们尚能感觉到其带来的致命伤痕，
鞭子侵入了我们祖先的家园，
但主作见证，我们不会活着接受它。

我们受够了专制的遮蔽，
几个世纪以来戴着牲畜般的重轭；
现在自大的残暴者想要
夺去我们的语言，但我们将至死不屈。

各地的罗马尼亚人，机不可失，时不再来
统一思想，统一感受
向世界宣告多瑙河的盗取
是通过卑鄙的阴谋和武力

教士们，举起十字架！我们的军队是基督教的，
我们的格言是自由，目标是神圣的，
在战斗中光荣地死去要好于，
再一次在我们古老的土地上成为奴隶。

参考文献

[编辑]
  1. ^ https://web.archive.org/web/20120722161704/http://www.muzeulmuresenilor.ro/istorie.htm
  2. ^ Vasile Oltean - Imnul Național Deșteaptă-te, române!, Ed. Salco, Brașov, 2005, ISBN 973-87502-1-0
  3. ^ https://www.presidency.ro/ro/presedinte/romania/imnul-romaniei （页面存档备份，存于互联网档案馆） Imnul României. Președintele României. Presidency.ro.
  4. ^ https://www.libertatea.ro/lifestyle/imnul-romaniei-desteapta-te-romane-2809723/amp#versuri （页面存档备份，存于互联网档案馆） Imnul României “Deșteaptă-te, române” – Versuri și istoric. Libertatea. Diaconu, Camelia. 2019-11-25.
  5. ^ https://www.frvolei.ro/DOWNLOAD/cluburi/imn.html （页面存档备份，存于互联网档案馆） Imnul National al Romaniei. FRVolei.
  6. ^ http://dragusanul.ro/category/arhivele-bucovinene-ale-sufletului/page/34/ （页面存档备份，存于互联网档案馆） ARHIVELE BUCOVINENE ALE SUFLETULUI. Dragusanul.ro - Part 34. dragusanul.ro.
  7. ^ Mureșanu Andrei, 21 June 1848. РъсȢnет. Фоаіе пеnтрȢ minтe, inimъ ші лiтератȢръ (Foaiе pentru minte, inimă și literatură). Brașov, România. Volume 25, page 200.
检索自“https://zh.wikipedia.org/zhwiki/w/index.php?title=醒来吧，罗马尼亚人&oldid=85099004”